Încântat de a sa rimă
oul zise la găină:
-Să mai cânți așa.

Și găina drept răspuns
începu să cânte strâns
clătinând din cap.

Cotcodac, cotcodac,
uite oul cum îl fac
așezând în cuib.

Dar cocoșul de afară
umblând țanțoș prin ogradă
îi strigă așa:

Ce-ai găină ești turbată
de cânți așa deocheată,
te-ai prostit la cap?

Vezi că deranjezi mulțimea
și de atâta cântat,
o să-ți sară lumea-n cap.

Lasă ou-n treaba lui
și mai pune-ți pofta-n cui
de-atâta ouat.

Dar din fund de la coteț
oul îi vorbi măreț
zicându-i așa:

Ce cumetre, n-ai răbdare
tu cum ai făcut picioare
dintr-un ou așa?

Întâi oul și găina
și apoi îți veni vremea,
să ne cânți așa.

Nu uita, ca-i așteptat
să se coacă ou-n cap
ca să-i spargi coaja.

Nu cred că este frumos
îi răspunse ăl cocoș
să te porți așa.

Ca să-ți spun cum sa-ntâmplat
să asculți de al meu sfat
și să ști așa:

Fără găină și cocoș
tu, na-i cum să ai strămoși
și să vezi lumea.

Ori e oul, ori găina
sau cocoșul cu vechimea;
nu-i mai dau de cap.