O sete de întâlnire pe inimă mi-apasă
Dar ție pare că nu-ți pasă...

Abia acum te-ntorci ca într-un vis
Dar eu plecat eram din ăst paradis...
Ai existat vreodată?
A-mi răspunde nu pot,
Nici să dorm nu mai pot-
M-am sculat să te caut,
Ducând cu mine liniștea mea toată...

Căci nu e gând care să nu te cheme,
Și nu e vis care să mai spere
...
Că te vei întoarce vreodată.