nicicând n-a mai plouat așa, știi?
cu răsturnări de situații
cu voci nerostind apusuri târzii
printre alte, multe vibrații
nu am mai fost eu cea care a plâns
când cerul turna aluzii anhidre
nu mi-am ascuns lacrimile, nu le-am strâns,
ca pâna acum, in clepsidre.
cum trec tremurând mâna pe corzi
mă părăsesc notele...Iar tăcere.
ai calm adunat de la sute de lorzi...
dar urli cand ploaia mă cere.