Haideți să facem Raiul pe pământ,
Să adunăm pe el tot ce e sfânt,
Iar când e pregătit ca un muzeu
Să-L invităm la noi pe Dumnezeu.

Nu râdeți! Nici nu vă-ndoiți!
Este posibil, numai să doriți,
Nu pronunțați cuvântul ,,imposibil",
Uitați de el cât mai curând posibil.

Iubind pe ceilalți ca pe tine însuți,
Să nu-i sfidezi când poți să îi ajuți,
Ar fi un început, o temelie,
Iar răului prilej de gelozie.

Ea e porunca cea mai importantă
Ce poate da vieții o constantă,
De o respecți, pe cele ce mai sunt
Cum oare poți călca a lor cuvânt?

Dacă iubești nu ai cum să omori,
Să furi, să minți... fără să te-nfiori,
Dacă iubești n-atingi măcar o floare
Decât cu stropi de apă când răsare.

Iubirea este lucru cel mai sfânt
Lăsat de Dumnezeu pe-acest pământ;
Vă rog! Nu o uitați! N-o umiliți!
E crinul, puritatea celor sfinți.