Inima lacrima și steaua


Iubirea e roșie fiind plină de sânge;
A fost odată o inima și a învațat verbul "a frânge"
Înainte știa să râdă să bată tresară;
A rămas o umbră moartă și tremură afară.

A fost odată o lacrima ce a căzut ;
Din umbra ei un râu s-a născut;
Ce sapă șanțuri peste inima pierită;
Unde deviatia iubirii formează unghiul limită.

A fost odată pe cer o micuța stea;
Și asculta cum lacrima inimii îi spunea:
Ca nu poți să te prefaci că te bucuri dacă suferi
Și te simți singură ca un fluture între nuferi.

Legătura celor trei e sfânta;
Lacrima s-a născut din inima frântă;
Iubirea din inimă e trista nu are scapare
Și va lumina pe cer steaua strălucitoare.