acum dau la o parte păienjenișul
cobor prin capilare lent
găsesc celule de moarte
îți respir eterul
adorm

între două întoarceri ale lui dumnezeu
despletesc prelungirile tale
din mine

înțelegi?

sunt sfertul de inimă
în care te cufunzi
să îți regăsești lumina
treptat

tu
sorbindu-mă ca pe un ceai japonez
ți-ai aminti de ultima rămășiță
a înălțării din eu