alenkii țvetocek era o poveste din copilăria mamei
și parcă nici nu prea aveam voie să mi-o doresc
dar poate că o solicitam prea des
caz în care intervenea tata cu vulpi cu urși cu ciobănei
cu mioare cu poduri cu punți
pe unde trebuiau să treacă oile câte una până dimneață

dar când au apărut filmele în desen animat
ne uitam împreună cu mama la micul nostru televizor signal
care era cel mai mare pe atunci și uneori
mai cu precizie spus când arăta alenkii țvetocek
adică filmul rusesc floricica purpurie
arăta în culori

și tu ai văzut în culori întreba după asta mama
daaaaa
și chiar așa era
peste ani am dedus că am fost hipnotizate

mergeam la grădiniță și îmi imaginam iubirea cea mare
ca un luceafăr care trebuie așteptat în miezul nopții sau
sub chipul unui prinț retras mascat
care trebuie găsit și îmblânzit

cu siguranță era prima taină a mea și acum îi povestesc mamei
iar ea se preface că are ceva la ochi ce mult îi strălucesc ochii


alenkii țvetocek

* floricica purpurie