Am scris un poem, trecătorule,

despre cum să lovești fericirea

cu un cântec.

Tonul să-l dai departe de lume

și trei zile să păstrezi o lacrimă

în colțul ochiului,

s-o duci la biserică și în genunchi

să plătești nesocotința

că ai anunțat moartea înaintea mea.

Îngerii vor dansa ca atunci

când se leapădă omul de păcate

în fântânile sfâșiate de soare.

Aseară am scris un poem, trecătorule,

lângă sticle abia începute

și nu i-am greșit rostul

pentru că la mare

n-aș putea fi niciodată

decât un cântec prăbușit în iubire.



Caliopi Dicu