Numai întuneric în inima ...de ce suspină al meu suflet?
De ce doar durere?
Degeaba ai în suflet un soare dacă el e acoperit de nori negri de furtună, în zadar încerci să alungi negura ce coboară,încet dar sigur ,umezeala te omoară simnți cum te stingi și totul în jurul tău se ofilește
ai vrea ca totul sa se oprească și ciclul vieți de la cap sa reîncepi, sub o altă formă sau în alt univers în care să-ți găsesti locul.......
Cuvintele, unelte ale incertitudini,acele șoapte de iubire ,spuse la fapt de seara... dar cine stă să le asculte poate doar luna care și ea se mai ascunde sub valuri de rouă.
Un glas de copil pe la urechea-ți trece în zbor ,dai să-l ignori dar întorci privirea și vezi un om în deplină maturitate, ce sufletul tanar isi păstrează , universuri și aștri mintea lui creează sunt eu si nu ezita sa mă întrebi ce mă doare ,poate sufletul astfel îmi vei răcori de ardoare......
Dar de ce oare........