Silueta straina



Te-am îmbăiat in umbre, te-am înveșmântat in cerneală.
Te-am incleștat in metafore.
Am așezat clepsidra la marginea absolutului și te-am lasat sa îi cuprinzi suflul.
Dar ai rămas glacial, decupat pe neantul gândului ca o silueta straină.

Te-am îmbaiat in umbre, te-am înveșmântat in cerneala.
Þi-am reprimat forma până la condensare, în încercarea de a-ți oferi renastere.
Þi-am umplut conturul până la copleșire, în încercarea de a-ți oferi renaștere.
Te-am condus la arcul cerului, sub felinarul vorbelor.
Dar ai ramas glacial, decupat pe neantul gândului ca o silueta straină.

Te-am îmbaiat in umbre, te-am înveșmântat in cerneala.
Þi-am desenat conturul pe foi de veșnicie.
Te-am aruncat din înaltul tăcerii inapoi pe pamânt.
Te-am colorat in tonuri de ecou cronologic.
Þi-am schimbat forma dupa bunul meu plac, urmărind nonșalant toate fațetele tale.
Te-am înlanțuit între liniile din palma.
Dar niciodată nu te-am cuprins.