M-am desprins de trupul meu
si am urcat în Universul infinit,
unde trecutul și viitorul
În iubire se unesc…
Un prinț am căutat
și l-am aflat în codrul proaspăt,
privind un fir de iarbă
dansând pe-o rază…
Aștepta, aștepta, de mii de ani lumină
prințesa să apară…
sfioasă, cu privirea-i blândă,
pășind cu grijă,
pe-o rază de iubire
izvorâtă din gândul tainic.
Acolo am gustat din dragostea
Cleopatrei și-a lui Cezar,
Acolo am învățat să sufăr din iubirea
Julietei și-a lui Romeo,
Acolo m-am hrănit cu versuri de iubire… de suferință
ale lui Eminescu pentru Veronica.

Lorelei, Bucuresti, iunie, 2000