Fantoma trecutului
Ma priveste din usa.
E alba, trasa la fata.
Moartea o chinuie si pe ea.

Sa ma bucur?Nu.
Ca a fost si ea odata ceva
In viata mea dar a trecut.
Nici n-am simtit.

A trecut asa...
A plutit ca o frunza
Ce cade pe caldaram.
Cade si gata,atat,doar cade.

S-a risipit si fantoma,
Ca un fum s-a risipit.
Am ramas iar singur,
Singur cu amintirea.