te voi iubi te voi iubi te voi iubi
atîta timp cît pasărea va ațîța
cu aripa ei albă focul
înăuntru și înafară împrăștiind duh
tu ești visul ce fură
puțin cîte puțin din realitate
o luptă
la sfîrșitul căreia
aștept
ca din gura șarpelui
să iasă victorioasă o broască
cine se îndoiește de tine?
cine îți împinge
pînă sub bărbie zarea?
te voi iubi te voi iubi te voi iubi
pînă cînd numele tău se va întoarce în cer
pe o cale numai de el știută
va fi pretutindeni
ca literele unei scrisori netrimise
cine să te învinuie? cine să-ți ceară să minți
cînd tu rugîndu-te îl auzi
pe cel ce se roagă sub tine în pămînt?