nici azi nu ai sesizat diferența dintre toamnă și mine
degeaba mă fac dimineață dacă tu mă vizitezi noaptea
când amintirile mele despre pașii tăi dansanți
moțăie într-o cameră fără acoperișuri.
mă adresez pereților ei știu gândurile-mi cu care
te semnez în inimă cu majuscule
și numesc prima impresie de dor cu apelativul dragă
convins fiind că-mi vei răspunde la rechemare

iar lipsești când am inspirația de a-ți spune
cele mai frumoase vorbe de dragoste
și atunci îmi iau reverberațiile sub formă de fluturi
le atârn prin camera cu vedere spre umbră
și-i comunic ei propriile-mi discursuri despre starea actuală a poeziei
despre diferența dintre o înjumătățită întoarcere spre dreapta
și o latentă închidere de geană
cu fiecare despărțire frugală

mai am doar o înserare de oferit într-o cameră ornată cu gânduri
și atât.