Din pricină că chera mu nu mă iubește
Am să fac din nou o crimă la limba română.

Cu gîndul liber am să prind de toartă
Toate fetele de zahar ale Domniei voastre

Și o se le duc în Gibraltar cu un suspin greu
De cine n-au fost, si de cine vor fi.

Peste toate cade un val din Atlantic
Unit în fiecare zi cu altul din marea Caspică.

Ce ochi de unchi mă privește
Un pește cu limba de foc e la răsărit

Domnișoară dragă în ceea ce ne doare
Destinul nostru e unul trist.

Între mare și fluvii e un loc
Unde se-ntîlnesc gîndurile noastre

Și–acolo, împreunîndu-se, vom pustii
Ca eol toate corăbiile vînătorilor.

Din ele puține se vor întoarce înapoi
Cu manuscrisele de la marea moartă.

Trecut, domnișoară cu limite infinite
Chera mu, nu e loc de iubire.

Cad avalanșe de mări împreună
Tu n-ai nici o vină, totul e n-apoi.