Am cunoscut fericirea-ntr-o dup-amiază plăpândă
A-ntinsei zile amăgitoare care este viața…
Ferindu-se de trecut, viitorul pândește din umbră;
Luminos strat de speranță îmi acoperă fața…

Amestec supus păsări și oameni și îngeri în gânduri,
Adaug durerea și fericirea din sufletul meu,
Dar speranța unui viitor îngropat între scânduri
Omoară omul din mine și mă transformă într-un zeu!