Septembrie, sfârșit de vară,
Când prune fermentează-n lin,
La Băilești se-adună iară
Discipolii lu’ Nea Mărin.

Vin umoriști din lumea mare,
Coboară rând pe rând din „trin”
Să fie-aici, la sărbătoare,
De zilele lu’ Nea Mărin.

Primiți cu pâine și cu sare,
- Onoruri ce li se cuvin -
pleacă prin urbe, la plimbare
pe urmele lu’ Nea Mărin.

Străzi pietruite se resfiră,
castanii calea le-o ațin,
și toți sunt mândri că respiră
din …aerul lu’ Nea Mărin.

Provizii și-au adus de-acasă,
Dar gazda-i cheamă la festin
Sunt invitați cu toți la masă,
La praznicul lu’ Nea Mărin.

Fu mare praznicul acela,
c-au apărut, ca din senin,
Besoiu, Draga și cu Stela...
Prietenii lu’ Nea Mărin.

Ei nu țin cuvântări savante,
Nici conferințe nu se țin ;
Se țin …de bancuri, glume, poante,
In spiritul lu’ Nea Mărin.

Gustând sarmalele străbune,
cârnații cu parfum divin,
se-aghesmuiesc cu vinuri bune,
cum îi plăcea lu’ Nea Mărin.

De zaibăr scapără paharul,
Căci zaibărul e nobil vin,
Ce-ascute mințile și harul,
Și te transformă-n…Nea Mărin.

Aș vrea și-n anul care vine,
Să închinăm paharul plin
Si să-l golim cum se cuvine
Că unu’ fuse ...Nea Mărin!