Inchid o clipa ochii,si miile de soapte
Ma cheama in trecut,le retraiesc in noapte.
Adie vantul secular,
Si pentru o clipa,simt,parca iar,
Incet,incet ,cum ma-nconjoara
Mirosul tau de scortisoara...
Nisipul ud si rece ma-nfioara.

Prezenta ta in noapte nu-i decat durere;
Vad cupa de cristal si cioburile mii,
Imi reneg trecutul si prezentul...
Dar simt chemarea marii!

Imi analizez sufletul,il vad oglindit in cioburile imprastiate,
Dar gandurile-mi zboara,aud tipete disperate....

Privesc spre cer ,dar luna-i prea departe,
M a chinui in noapte,si nu gasesc scapare...
Dar zaresc o sclipire:
Privesc spre mare!

Si din nou luna apare
In fata mintii mele zbuciumate,
Ce-i drept,sub alta-nfatisare...

Ma arunc in valuri,
Alerg spre luna....
O ajung,o simt,
Ma contopesc cu ea,
O data pentru Totdeauna!

Din tot ce ochiul omenesc poate privi fara rusine,si fara remuscari, cred ca nimic nu e mai injosit decat luna...O,scumpa regina,a visurilor mele,mi-e teama sa te privesc, desi privirea mea te cere;...o,tu ,stea,ce norocoasa esti,caci luna ti-e vecina,si zi si noapte o privesti!