Ce zile 2 in 1. se plimbă condiționate în sticla de nivea.
mie imi place foarte mult să le cînt he he-uri repezite
și să nu dau drumul la spumă, să o adun toată în cadă
lîngă șira spinarii. mă rog să nu mi-o ia apa împinsă
cu picioarele. de-o prind va fi o prinsoare fară plescăieli
degetul mare de la stîngul în stare de alertă funcțională
căutînd dopul cu pernuța de carne înflorată și porii deschiși.

tocmai am terminat de citit o poezie și am concluzionat
că e chestie grea, dar ce, dacă o să fiu bolnavă n-o să fie
tot o chestie grea, scriitorul mă enervează la culme, vrea
să i se cotrobăie pe furiș prin prohab. și prea arată zdrențuit
paradoaxele pe care în fond și le înregistrează sunt comiteri
magnetice pe casete închiriate de la centru. reluările acustice
îi dau impresia falsă, de altminteri, că falsitatea unei depresii
pică din neon direct în stările prietene cu extrema exaltare.

Ce zile 2 in 1. se plimbă necondiționate în sticla de nivea.
trebuie să fim celebri, ceea ce nu stă în priceperea noastră
dar trebuie să adunăm apa, să fim prezenți în muște, săpun,
margarină, colaci, icre, bonton, isprăvi, gogoșari, piperchi
să ne căutăm romanticii în dizidență, chiar și în hotarele
chiloților tetra. deci, tu, conștiință artistică dă-ți jos fundul
de pe butelie. și tu, scriitorule, scapără din aprinzătorul cela.