Eu ti-am lasat begonii,in seara-n contemplari,
pe-un bolovan la margini,de ulita-n ecouri,
padurea n-avea forma,doar cer senin in zari,
TU ai avut cu tine,din portocal,mantouri.

Ti-am pus aoreola,la tampla langa riduri,
am vegetat cu tine,o zi,in poienis,
te-ai conformat in gesturi,in suflet niste ziduri,
s-au daramat sub umbre d brazi,si de agris,

Ti-am at in ingrijire inregul suflet vast,
m-ai intrebat ce file le are prafuite,
romanul vremi mele ,n-a fost deci copertat,
sunt monologuri multe,si ele irosite.

Am stat afara ceasuri ,si rustice ,alpine,
ataraxia insa ce greu e de patruns,
sub lujeri ne vorbiram de cele ce sunt bine,
tu ai avut cu tine charisma si suras,

TI-AM DAT TOVARASIA,ascunsa uneori,
ca si jurnalul intim,ce-i scris pe indelete,
cuvinte arcuite in care ma cobori,
si tu si eu de-o vreme ,frumoase,desuete.

TI-am dat in ingrijire,intregul suflet nins,
si ti-am lasat buchete de menta,de lalele
mi-ai copertat romanul cu cerul necuprins,
dar ,singur niciodata ,n-ai fost,prin cele grele