nimeni nu scormonește prin mine
mai bine ca mine
nimeni

o siluetă subțire de sunete
prin ceva sigur al meu atât de gol atât de larg
zbor dacă asta am chef uite
desprind ușor dreapta de pe umărul tău
o ridic
șarpe adormit
stânga se ține de inimă
încă
de tine

las-o așa
să-mi cânte insomniile
refrenele ei
cu voce joasă orele desprinse de celelalte
înalte
despre ce-nu-poate-fi-niciodată amorțit de cuvinte
las-o în șoapte
să-mi cheme numele mai eu decât am fost vreodată
întreagă
chemată
de tine

nimeni nu scormonește prin mine mai bine
decât ea