Să cumpărăm și ziua care a trecut, spune mereu omul
celor care stau lângă el, fără ca el să țină minte
că și-a vândut chiar și banii.
aceștia se povestesc pe sine unii altora, interpretând mereu realitatea...


cu nimic nu se mai poate cumpăra ziua care a trecut,
pierdută fiind laolaltă cu mintea.


pentru asta, numai inima ta mai poate fi prețul.
spune-mi, omule, care este viața ta,
pentru ca eu să îți zic dacă a ta este, cu adevărat.


ce știu aia sunt, dar ce sunt aia devin.











* după o temă dată de Alexandru Mușina, Putna, festivalul poezie.ro 2005, ediția a II-a