tu știai că așteptarea e un zâmbet
purtat de-o femeie
la început ne-am și iubit prin vise
vorbind despre sălcii cu plânsul uitat

prea târziu mă-ntreb cum reușeai
să falsifici mereu imaginea
din mâna fotografului

cum s-a scurs albul iernii peste
frunțile noastre
pescuind umbra îngerului
din marea căzută pe gânduri

se apropie sfârșitul curcubeului sărat
această noapte scrie între noi
străinătăți