Da, este o poezie nouă...

Probabil vă întrebați de ce
această poezie este sau ar putea fi specială,
având în vedere faptul că orice poezie este nouă
atunci când abia a fost scrisă...
„Stați, vă spun eu!” vă așteptați să auziți...
Dar veți fi dezamăgiți...

Sunt prea obosit ca să mă apuc să dau explicații,
și în plus, nici măcar nu vă cunosc,
deci nu mă simt dator s-o fac.

Mă apucasem în prealabil
să scriu câte ceva despre
o întâmplare din viața mea,
dar am pierdut foaia,
și în plus, nici nu-mi plăcea cum scria pixul...
așa că am profitat de acest
(ne)fericit incident pentru
a o lua de la început...
(evitând bineînțeles greșelile făcute,
mai mult sau mai puțin, din neatenție...).

Astfel echipat, cu o tastatură și o țigară,
mi-am reluat activitatea de „poet”...

Revenind la relativ fericita întâmplare,
(vezi poezia „Despre mine”) am ajuns
la concluzia că anumite întâmplări
nu se vor scrise, sau dacă se vor,
de cele mai multe ori au ghinionul
de a nu fi scrise nicioadată...