am înteles...
ziua cea veche-i cea nouă.
baletez prin terenuri sterpe
cu sufletul ecou prelung
asemeni undei ce se pierde-n munți.
ea-i o lacrimă ce curge pe obrazul meu,
dar parcă nu-i a mea.
ea-i oscilanta între un gang-bang
și cumințenia fetei mari gatită
în suc propriu pentru nuntă.

nici nu mai știu de am uitat sau nu
drumul către casă.
drumul către ea e-nchis.
aștept un somn ce nu mai vine ,
dar care să mă ducă
departe... acolo unde Îngerii nu plâng
ci poate cântă "Dans Ungar" la harfă.