mă descompun pe drumul ăsta
al întoarcerii lăsând ici-colo
câte un os ori o bucată de piele
doar părul mi-e mai des ca niciodată
ea se ține pe urmele mele adună
ce poate
are sacul plin si greu nu-și
trage sufletul m-ar pierde din
ochi trebuie doar să-mi încheie
socotelile i-am lăsat cu gură
de moarte și-mi ține umbrela
fără de care n-aș fi eu