am fugit in lanul de Floarea Soarelui
sa-mi smulg inima cu Lumina Lui
si sa I-o arunc la Cer.
sa cada apoi, Picatura cu Picatura,
in ropot de ploaie Primara,
sa spele aceasta Natura Contrara
si pe Dinauntru si pe Dinafara.
sa curga prin Frunze si prin Tulpina,
sa intre-n pamint, pina la Radacina
si sa muste din Vina.
sa cada-mpreuna in focul din Iad,
sa descinte la Blestemul Tau
si la Blestemul din Cer
si apoi sa pier!
Dar acolo, in lanul de Floarea Soarelui,
Era o Lumina Lina,
Divina....