Oricât de tristă e tristețea -
Mai trist e să zambești
Atunci când rău te doare și -
Cu capul de viață te lovești.
Dacă în jurul tău se-nvârt mereu
Segmente de-amintiri pierdute
Din viața celor ce s-au dus
În veacurile multe,
Atunci privește rostul lor
Și viața ce și-au dus
Privind pe geamul casei tale
Pe care ploile s-au scurs.
Să îți dai seama că nu ești
Și nu vei fi vreodată -
În lumea ta,
Din pomul vieții,
Decât o ramură uscată...