Bunici în păr

Cuibăresc de pretutindeni în mărunte flori de dafin,
Singurele mele gânduri tot în straturi, tot în straturi...

Rocile sedimentare se așează peste voi,
Iarăși voi cu simpatie tot mai treceți pe la noi …
Strigăte de veselie , glasuri, cete și cochete
Intr-un miez de nucușoară, stă lăsată chiar pe masă ...
Zbenguiți copiii zboară pe alocuri, pe cărare,
Când pe voi, privirea blândă vă aduce alinare.
Păsările zboară-n cerc fără urmă de încântare,
vă aduc dinspre albastru veste, veste, albe veste …
Ceara iarași se reface, dinspre noi meleaguri vin.
Totul, totul iar renaște dinspre verde vine totul.
Florile stau si adună tot ce vrem să dăm
și-apoi,
tot ce luam dăm inapoi.