uau cu ce viteză cade femeie asta
de unde o fi tâșnit
să vezi ce zi spectaculoasă până la urmă
bulgărele acesta de foc va face gaură în pământ
mijind ochii să vadă mai bine locul
plecând urechea să prindă impactul
și icnetul ei

eu căutam, Doamne, o lume din nisip
sa mă-mprăștii, nu mai suportam să fiu
așa închegată
și nu făceam, oricum, decât să mă rotesc
neștiind unde mi-e locul
crezi că mai apuc să vad dunele,
tuaregii înfășurați în albastru?