Lumina sintetică pătrunde printre haine on-off on-off pâlpâire
Imperceptibilă a neoanelor ațâțând instincte epileptice
On-off on-off.
Gara pare pustie, populată de strigoi metalici,în urechi
Imi răsună stranii colaje de muzică tehno
Si pe sub luminatorul întunecat s-au creat arabescuri
In metalul pe care ploaia îl frământa ceas de ceas.
On-off on-off și muzica tehno și lumina din gara asta părăsită
Oamenii sunt doar stafii traslucide din care lumina nu se reflectă
Iar eu resimt ceva din spleenul simboliștilor
Pene albe, pene negre
Oare de ce îmi aduc aminte de Bacovia?

Incepe să ploua- slavă Domnului , fulgerele mușcă din întunericul
De dincolo de luminator, on-off,on-off și nu mă slăbește senzatia asta blestemată
De singuratate. Barbatii cu valize se grăbesc spre vagoane
Undeva pe un stâlp observ un afiș pentru un film nou la care aș vrea să merg
Uruitul roților care s-au pornit într-un târziu
Sună parodic în pustietatea gării.

Singur cu visele mele pe o banca, în căști vama veche îi înjură pe americani
Si m-am cam plictisit de melodiile de protest, on-off, on-off
Dau fast – forward - citesc încă o pagină-două din umberto eco
Roberto e incă naufragiat pe Daphne
Și trenul accelerat tocmai pleacă de la linia 5.
On off.