Zîmbesc din nisip cuvioase destine
Îmi crește în palmă o iesle de taur
Erai Europa călare pe mine
Cu perle în scoică și creangă de aur.

Eram călărețul cu nume pedestru,
Minam sub zenit o caleașcă de cerbi
Îngînam disperat jurămîntul rupestru
Scrijelit cu cătușe în umbre de ierbi.

Am să nasc galaxii, tu dresa-vei comete
Vom jertfi dimineața cocoși nenăscuți
Cînd muri-va un pian voi ieși din perete
Întrebarea n-o știu dar răspunsul e: Mulți !

Se vor scrie pe rînd glorioase odisee
Vor muri neștiuți președinți, chiar și regi
Un bătrîn va iubi tot aceeași femeie
În uitatul deșert ne vom fi tuaregi.