mereu stau și mă-ntreb oare
ce altceva pot face decât
să-mi dau cuvântul de onoare
că exist ?

tatăl meu de dimineață
cu noaptea în cap se trezește
visând o pâine mare cât casa
și chiar o casă mare
cât mâinile lui

cred că e scris în dreptul nostru
să ne viseze cineva să ne vedem
cuvintele cu ochii

da cum să te exprimi mă rog ud leoarcă
pe ploaia asta de aleși
când până și Aleșii Pompelor Funebre
fac tot imposibilul
numai să pară cât mai vii ?

tocmai acum m-am găsit și eu
să-mi dau aere
ca și când aș respira direct din cer
sau poate chiar respir mai ști ?

"păi ne uităm la plasmă la țăranii ăștia cum joacă"
-spune mama la mobil-
"george ce să facă : nimic
scrie poesii "