Din boala unui om nebun
Noi toți pierirăm printre stânci
Și toți strigam că el e bun,
Mergeam cu el chiar și pe brânci!


Pierirăm toți nevinovați!
Strigam la cer de mila lui
Și ne uitam la noi mirați
Cum cade raza soarelui.

El e destinul nostru, invocam
Și nimeni nu uita nicicând
Că el ne ajută orișicând
De fii, de viață să uităm.