o barcă pe țărm cu fața în nisip
sirenă obosită adormită pe mal
am luat-o pe brațe și-am pus-o pe apă
și m-am întins în ea ca într-o femeie
negrăit de frumoasă negrăit de albă
și-am plutit și-am tot plutit zile și nopți
un popor necunoscut m-a pescuit eram mort
m-au așezat pe o piatră rotundă
mai târziu m-au numit regele lor
prin urmare i-am învățat unele lucruri noi
bunăoară să-și sărute femeile pe gură
să le țină de mână când urcă in barcă
să le țină de mână când nasc copiii
să le aducă flori și să facă vase de lut
și i-am învățat să plângă atuci când plecau la război
am părăsit țara aceea și-am lăsat acolo o mie de copii
toți îmi purtau numele m-am întors în țara mea
dar n-am mai găsit pe nimeni