Simfonie de îngeri
Nu căta a intelege ce nu poți să recunosti
Nu căta acum pădure să iți facă adăpost
Vorbele nu ințeleg ce știe sufletul să facă
Crengile nu pot de necuratul să te treacă.

Crezi c-o minte isteață poate stii răspuns a da
Când din creangă-n creangă-ncepe a se-ncurca?
Te-ai gândit măcar o clipă la acela care află
Când viața brusc se curmă sens mai are a căta?

Nu te rătăci in vorbe, lasă-ți sufletul deschis
Inger ai venit pe lume. Lasă lumea, e un vis.
Fericirea are sensuri doar atunci când ii vei da
Crezi că vine ca-n poveste căzând brusc in fața ta?

Ingeri buni sau răi, fi vom pleca din astă lume
Spre o alta, mult mai altfel-profeția nu ne spune.
Sufletul e cel ce poate să ne-o faca si mai bun
De nu e strop de iubire, iadul tot in el s-adună.

Lasă lumea, facă-și rostul, să se chinuie de poate
Tu, un inger al creației, nu gândi și nu socoate.
Te intrebi de fericire, unde-i lumea ei curată,
Sufletul e ta grădină, du-te acolo si o cată.