lumea
lumi paralele care nu există

lumea
în păcala făgețelului vorbea în șoaptă
pe la garduri pe la poartă pe la crâșmă ca vecinii
mai ales seara
după ce se culcau găinile
că au văzut ei
că au auzit ei cu ochii lor farfuriile alea
cum zburau pe noroia și pe valea vezii

noi
am luat-o de bună
curioși ca tot omul grămadă
direct prin aluni pe ududoi spre gârlă
înarmați cu pietre bâte și bolovani
unu' luase de acasă o cruce mică de lemn pentru colaci
să-i sperie pe împelițați

când am ieșit în vale
se făcuse seară
amurgea
iar soarele cobora spre arini dincolo de bâgești
peste mârghiță
ca o farfurie mare de lut roșie

degeaba
tot satul o ținea așa una și bună
că au văzut și auzit ei farfuriile și pe soare și pe lună

ba chiar ne amenințau
vezi doamne
să nu umblăm teleleu brambura pe coclauri
că zboară farfuriile ălea direct din gârlă pe noroia la vale

aiurea
ziceam noi
și căutam mai departe vreun ciob acolo rătăcit
sau barem vreo lingură!...