in camera alba,
pe plastic, fosneam a suferinta totusi
si nimeni, inca, nu se apucase sa rupa
din mine
toate bicele cerului imi indoiau ochii
ploile curgeau piriu in mine,
iar soarele
ma infasase in clei amar

gata, e ceasul in care intunericul se
varsa in trup:
hohot de somn strabate venele mele
dar vreau sa stiu, vreau sa aud cum
plinge rodul
cind buze de fier il storcesc
in rinichi de inox spumega singele meu
dintii se infig in limba - astazi nasc
doar suspinul

inima isi arunca pe umeri o toga de cenusa
si cauta in zadar o luminare
in hrube cineva ara flamind
in hrube altcineva se stinge precum
o candela sleita

cimpia se surpa, in balti de rugina se
usuca iarba
iar dumnezeu incremeneste in aschii

numai cea cu pacat e unsa cu glod,
e strapunsa de piatra
numai ei i se goleste pintecul ca o
punga cu galbeni

in santuri dospesc bulgari de carne
dar, de buna voie m-am asezat in
teava de tun
de buna voie mi-am oferit bratele
sa-si faca toiege din ele
de buna voie mi-am pus carnea sub coasa

cind mi-au iesit bube sub sini
batrinii au spus
ca e blestem la virsta asta,
cind fruntea ardea in tarina, batrinii
au spus
ca ma voi mintui la virsta asta
destul de tinara, eu ramin cadavru