În două mii trei sute an
Al Domnului pășește-ncet
Pe recurentul meu culoar
Un chipeș și fragil schelet

Forța vitală-i un regret
Când ușile de cedru-l plâng
Piciorul drept e-mpintenat
Și șchiopătează de cel stâng

I-ar fi plăcut să țină-n dinți
Trabucul parfumat etern
Atât de longevivă-i doar
Camelia de după stern

Nu e imposibil să nu
Îmi amintesc de tine dar
Nu bătrânețea-mi va prii
Pe recurentul meu culoar