Tu ești prelungirea mea spre cer.
Cu aripi de înger
îmi acoperi diminețile,
ma iei de mână
și, prin poarta sufletului,
intrăm într-o lume în care,
trădându-l pe Arhimede,
bătaia cu bulgări de zăpadă
devine bătaie de aripi
pe cerul inimilor noastre.

Ne întoarcem pe pământ,
tu - la ora de germană,
scriind cea mai frumoasă poezie,
eu - transferând un pătrat
în spațiul pentru jocul X-0
prin care tu,
trădându-l și pe Pitagora,
cu o catetă în mână,
să urci spre soare
sfidând ipotenuza.