Azi mai pun o litera numelui tau, iubite...
Pariez la poker cu litere dintr-al meu...
De obicei, cand pierzi nu castigi, asa-mi zic toti,
dar cu fiecare litera pierduta, castig ...

Da, stiu ca-mi pierd eul, arbirtrul meciului de box,
Da, imi pierd jucatorii din arena mintii!
Ii parasesc in toiul razboiului rece !
Toti imi striga sa nu mai pariez la poker...

Dar, cu usurinta-mi pierd degetul pe pielea ta,
Un sarut printre soapte, o ruga sa imi vii,
o lacrima din dor adanc! Asa-mi pierd eu...tot,
Deoarece-s o nebuna dependenta de-un joc.

Eu pariez cu totul acesta ce-l pierd si-acum
ca-mi voi castiga o canapea cu flori de camp,
Si printre-albastrele si maci vom degusta vin...
Impletindu-ne coronite sub un cer senin

Si-acum suntem inchisi pe viata, unul intr-altul...
te-ai pierdut si tu asemeni mie, la poker
cand te-ai inchis cu mine-n gratiile mele.
Hai, de-acum, sa nu ne mai pierdem decat in noi doi!