E liniste
ca pe o margine de galaxie
aici in lumea
unde pacatul doarme


Doar razele de soare
zvacnesc un sange auriu
peste izvorul razvratit
ce-a apucat a curge cu-ndarjire
spre stanci


Gandurile unui veac
s-au asezat ca o roua muta
pe ierburile carunte
si nepascute


De dincolo de timpuri
amintirile privesc spre noi
ca niste ingeri carora li s-a dat
dreptul de a ne judeca.