Iubitule, deschide tu fereastra
Și lasă-așa perdeaua, într-o parte,
Să curgă asfințitu-n seara asta
Acoperindu-ne, ca pe un semn de carte.

Abandonați în patimi clandestine,
Copii fugari din viețile trecute,
Ne vom iubi pe margini de destine
În rituri zbuciumate și tăcute.

Din piept îți voi mușca înfometată
Și-apoi, la tine-n brațe mă voi pierde
Uitând de mine și de lumea toată,
Voi fi Ciuleandra ta cu talpa verde.

Tu-mi vei răstălmăci în palme sânii
Poemul lor să știi apoi a-l scrie,
Să spui cum au înmugurit, hapsânii
De dorul tău, în foamea lor nurlie.

Pe coapse-mi vei pirograva cu dinții
Trei puncte sângerii, o cicatrice
Și-un cerc, vestind materia dorinții
În trupul meu vărsându-se, complice.

Întinși în patul moale, printre stele,
Cu trupurile strălucind în lună
Ne vom iubi adânc, pân-la prăsele
Nebun amant și tu, și eu nebună.




7 aprilie 2003