Au înflorit copacii-îngeri... iar
Să ne îmbete-n noapte și visare
Parfumul lor e cel care ne doare
Când ridicăm iubirilor altar

Se-apleacă-ncet spre noi a mângâiere
Și floarea albă-n creștet ne sărută
Ca un părinte-n suferința mută
Pe un Isus dormind a înviere

Când ne-nfruptam cu lacrima de dar
Nepricepuți în suflete cărare
Spre a găsi iubirii muritoare
Au înflorit copacii-îngeri... iar.