“ Acum ori niciodată! ”.
Apucasem totuși să te inspir,
înainte de a mă refracta
ca o rază călduță de soare
mângâind cu privirile
pădurile de mărgean și sidef
din laguna acelei după-amiezi.
Sfere mici și translucide
ce ascund în căușul lor
perle cu părul neoxigenat,
roiesc în spirale ascendente
spre frunzele palmierului
ce umbrește veranda ta…
…………………………………
- Spune-mi iubito?!
Câte adâncuri mai trebuie să străbat
să pot găsi până la urmă
mașina timpului,
singura ce mai poate pălmui
clipele fără de tine?



10 spre 11 mai 2003.