Nu inteleg nici flori,nici frunze
uscate-mi par imaginile lor.
Razbat atat de greu prin mine
un sunet lin din fremat de ogor,
o raza calda din inimi...
din inimi de oameni.

N-am vrut sa prabusesc o lume ,
asupra-mi ea a navalit.
Eu cautam,dar...
nici raspunsuri n-am gasit,
nici viata nu mi-a daruit
lumina ei,lumina pura.

De aceea nu vad nici vai
cu ape zburdalnice,
nici vulturi
cu ghiare napraznice,
nici trandafiri
cu petale-mbietoare,
nici buze
de iubire datatoare,
nici ploi,nici vant,
nici cant,nici taraboi
de copii
ce rad de oameni
neintelesi,ciudati.
Acestia toti sunt oameni ce par sa fie necreati.

Ei lupta-n van caci lupta lor
nu pare-a fi-n obijnuinta muritorilor.
Adulmeca-n priviri ciudate ,
dar vad dincol' de realitate.
Nu se strivesc de ochii cruzi
ai celor ce sunt ai mortii juzi.

Eu lupt,o muza
pare-a-mi da resurse necesare
sa vad frumoasa
o lume de creatie datatoare.