Corturi, laboratoare,
antene rotitoare,
site-ul de dinainte
de Media Mediei pe Pământ,
tunuri de obiective
(ce se vor obiective!)
pieptănând limbile de gheață
din părul răsfirat în poteci
ce șerpuiesc dezlânat
în umbra deasă de abanos,
roiuri de experți
și...
de departe se vede:
nici-urmă de poeți...
Erectus?!
Neanderthaliensis?!
Recens?!
Cine știe?!
Unul dintre abilitați
se aplecă prețios
cu ochiul său mare
și strălucitor din frunte:
- Este o femeie!
murmură acesta din viitor.
Giulgiul ce-o acoperea
avea stilizat pe eticheta
de sub blana aspră de mamut:
"Confecții din țesătură
de apă primitivă
în sistem trifazic".
Ochii deschiși
păstrau netulburată
clipa ultimei bătăi de aripă
a unei inimi din pădurea adormită
probabil și frumoasă...
"- La ce se va fi gândit ea ??
s-ar fi întrebat în cor de gânduri
...doar poeții. "
Răspunsul însă
- povesti pe mai departe
pana înmuiată în sânge -
răspunsul...
Nu...
Nu îl vom afla niciodată.