Sunt clipe ce mor tăcut
printre pagini de viață;
ploua aiurea mai mult,
pe pământ formându-se
umede flori de gheață;
răsaduri eterne, răsaduri în gând,
mă duc să îmi caut
pasul pierdut de curând
prin seara de ceață
când visam că răpesc
grăbite surâsuri; grăbit trecător
mă lasă să schimb
clipa de-acum
pe un alt
clandestin contrapunct,
contră a fricii
de golul
promis
pe drum rătăcit de drumuri-lumină.