Ma joc cu calutul tau auriu.
Ii imaginez aripi, croindu-i din fire de praf
neincepute istorii...
Te iubesc, te iubesc, zau
in timp ce te ascult, in timp ce iti scriu
cu toata fiinta, prin toti porii...

Ma gandesc la tine cu respirarea,
cu mersul, cu poze, fluturi si pietre neimpietrite-
Cu apusul unei zile de Martie inflorit
cu valurile campurilor de maci rosii si marea,
Cu orase medievale, timpuri stravechi
oameni, trairi, cai salbatici si pinteni.

Intre noi zburda spatiul cu propria viata
din metri ridicata drept picioare, si materie
in loc de aripi, in loc de zambet si moarte,
Dansul delfinului liber pe o pojghita de gheata
Si mersul literelor imbulzindu-se tare
pe aleile caramizii din pagini alese de carte.

Cat dans pentru ca suntem...
Ma trezesc din somn amintindu-mi existenta-
Iar undeva pe tavan o steluta facandu-mi cu ochiul
imi aminteste de luna plina si tine,
De vanataile-ti minunate si ameteala ta...
De grija fata de oameni si setea ta...
Ce bine este ca suntem! ce bine...