Sub ceru-nalt si cenusiu
Mi se scurg ochii cei pustii
Viermii-mi intra-n temelii
Iar eu stam mort intr-un sicriu
Plutind usor dintre cei vii

Degeaba plangi acum in ploaie
Pe fata-ncet iti curg siroaie
Trupul meu rece sa-nnegrit,
Ieri era viu cand l-ai privit.

Rosii petale-mi pui la piept
Ca un simbol, pribeag concept
Si sangele florilor moi
Ploaia l-a sters, si-acum noi doi
Nu vom putea fi iarasi "noi"...


Umbra in suflet mi-a intrat
Fara lumina m-a lasat
Sa mor incet si neincetat
Caci viata eu n-am cautat

N-am cautat-o-n cer senin
Nici in lumina zorilor
Mi-a placut noaptea-n sunet lin
S-aud linistea-n vis divin
Cum ma scufund in lumea lor
In lumea larga-a mortilor

Sa simt ca zbor sau ma scobor
Lovit de-un val sau de-un topor
Iar eu sa mor si sa tot mor
De al iubirii tale dor...

Dorul e tot ce mi-a ramas
Din iubirea ta fara glas
Ce usa-n fata mi-a trantit
Si am cazut in infinit

Atunci din somn brusc m-am trezit
De pat eram foarte lipit
Si pe fata imi statea bleaga
De la-nceput "batista neagra"...